De Emanuel Pope
Lucru frumos, boltit, la două capete de pod, cum se spune, și chiar așa este, când iată, cam în același timp se joacă două piese de teatru cu același nume și tematică, atât la Dublin și Atena, cât și la Londra. Prima este piesa „Emigranții” scrisă de Viorel Ploeșteanu, piesă de teatru apărută și în formă tipărită la Editura Itaca Publishing House din Dublin în 2025 și care va cunoaște șarja publicului la Atena pe 10 ianuarie 2026, fiind pusă în scenă de trupa profesionistă Thalia Diaspora, sub conducerea doamnei Monica Voudouri, iar la Dublin de trupa Boemii, sub regia doamnei Gabriela Martinescu pe data de 17 ianuarie 2026. Cea de-a doua piesă este, în schimb, o piesă veche de 50 de ani și readaptată de Sorin Misirianțu după lucrarea dramaturgului Slawomir Mrozek și care a văzut, în noua sa formulă, luminile scenei la Londra pe data 12 octombrie 2025, iar o a doua reprezentație va fi pe 30 noiembrie 2025. Ambele piese sunt scrise în două personaje și se petrec în unu sau două cadre, deci restrâns. Un lucru de altfel bun și care permite acomodarea unor astfel de lucrări de teatru în spații mai puțin pretențioase.
Cum la Londra nu am putut să fiu pe 12 octombrie rămâne să vă dau o notă despre aceasta după data de 30 noiembrie – a doua reprezentație, până atunci urez succes și felicitări ambilor actori care joacă în piesa lui Slawomir Mrozek: prietenul Ionuț Cocoară și Sorin Misirianțu.
Și acum să revenim, mai aproape de casă cum s-ar spune, de „Itaca” – locul care aduce numai lucruri bune diasporenilor – și de unde, prin bunăvoința autorului, Viorel Ploeșteanu, mi-a parvenit cartea cu piesa de teatru „Emigranții”. Din capul locului trebuie să vă mărturisesc că am fost și am rămas un împătimit al acestui gen din ale cărui opere am ros și am ascultat infinit mai mult decât mi-a fost dat să văd și cu toate că am dat greș în încercarea de-a excela în această latură a scrierii, eu încă mai sper și mai cred. Cu alte cuvinte steagul păstrează aerul acestei baricade. Și v-am spus toate aceste lucruri ca să înțelegeți bucuria de care am fost cuprins văzând reușita prietenului meu. Mare lucru, pe cuvânt! CE POATE FI MAI FRUMOS DECÂT SĂ-ȚI VEZI JUCATĂ PIESA PE CARE AI SCRIS-O! Și îmi doresc să fiu la Dublin la premieră.
Piesa de teatru a lui Viorel e, cum spuneam, cu două personaje principale, un „el” și o „ea”, ambii români emigranți, necunoscuți unul celuilalt și care încep un dialog în sala de așteptare a aeroportului din Frankfurt. Spre final apare și un barman ce încheie în mod shakespearian dialogul cu un poem. Povestea este simplă și ăsta este farmecul acestei piese, în care pe măsură ce dialogul continuă asistăm la o serie de demascări, de desfolieri a personajelor până la mantra curată a sufletelor. De unde, după aceea, aceștia se hotărăsc să-ncerce și o altfel de viață mai aproape de vatra lor. Autorul deci, nu are cum să-și rateze publicul cu o astfel de tematică, a emigrării pe de o parte și pe de alta a regăsirii și revenirii acasă. Nu m-a ratat nici pe mine și dacă nu m-ar fi născut mama atât de încăpățânat sunt convins că aș fi ras o sticlă de whisky în noaptea de după finalizarea lecturii. Cine nu știe de ce, să emigreze!
O piesă așadar, care curge firesc printr-un dialog sprințar, o piesă cu haz și cu haz de necaz în doze bine calculate și care în ciuda subiectului atât de cunoscut și de ultra-folosit de media reușește cu brio să ocolească marea parte a locurilor comune acestuia. Și de aici, putem spune că nici incizia autorului în fondul de problematică a subiectului nu este una arogantă, dar tocmai reținerea acestuia asigură reușita. Altfel ar fi devenit, în stilul actual al teatrului modern englez, o dramă politică, de care, fie vorba între noi, publicul cetățean și de limbă română a tot avut parte… „în real”.
Felicitări, Viorel Ploeșteanu! Absolut felicitări! Ah! și apropo două lucruri: 1. nu am vrut să dezvălui mai mult pentru a menține o cotă de curiozitate care este necesară oricărui nou spectacol. Și 2: continuă și scrie, scrie cât mai mult teatru! Merită! Și succes la public!
Octombrie 2025
Be First to Comment