Noaptea mă cuprinde și intră în mine
Cu rece și umede ploi mă-nconjoară
E liniște-n casă, pustiu fără tine
Și-atâta lumină și viață-i afară.
Atunci ies în stradă cu tălpile goale
Și număr în gând felinarele-n noapte
Cu ochii măriți, ca de bufniță moale
Te caut în umbre, te aflu în șoapte.
Prietenii toți se feresc să-mi vorbească
Și uită să-mi spună când ies la o bere.
Poate cred c-am murit, așteaptă să-mi crească
Dintre umeri și aripi, și-o căruță cu mere.
În zori, obosit, mă întorc iar acasă
E liniște, cald și atât de cu tine
Mă simt ca un măr și aproape nu-mi pasă
De dinții de fată care mușcă din mine.
Be First to Comment