Ciara, bătrâna ce vinde ziare
tușește ușor, își aprinde-o țigare
în noaptea adâncă, bătrâna senină
așteaptă lumina s-aducă lumină
e Dublinul rece și strada pustie
în fum de țigară ea pare-o stafie
o viață întreagă trăită în stradă
de nimeni văzută, pe toți să îi vadă
sătulă să-nghită cu fum dimineața
vecină cu moartea, străină cu viața
își lasă toneta să plece la vale
vin zorii, bătrâna se-ndreaptă de șale
de astăzi ziarele nu s-or mai vinde
e albă hârtia și fără cuvinte
lumina e caldă, bătrâna Ciara
o strânge în pleoape și-aprinde țigara
Ciara, bătrâna ce vinde ziare
aruncă țigara, zâmbește și moare.
Old woman, Ciara, who sells news on street,
Swallows a smoke, coughing discreet,
She’s waiting serene, in the depth of the night,
Light of the rise to bring daily light.
Dublin is distant, on the street no repost,
In the cloak of the smoke she looks like o ghost.
A life time captive of the street recall
Seen by nobody, seeing them all.
Sick of this early morning smoke flavor,
More close to the death, to life being stranger.
She lives her stall, barely moving
Heading her body, down light receiving,
There will be no news today to be sold,
White pages, wordless, stories untold,
Day light turns warm and Ciara, old woman
Takes it with hunger… a last smoke summon,
Old woman, Ciara, who sells news on street
Tosses the cigarette, smiles and perish discreet.
Traducere de Maria Liana Chibacu
Be First to Comment