Skip to content

10. ca un hârșâit de coasă

 

după atâta cenușiu

și după nopți vândute dimineții

ca o sărbătoare s-a luminat drumul

înfigându-se într-o pajiște

cu flori sălbatice

la umbra fiecărei culori

era o lume

și un cântec de-l ascultau poeții

nicăieri n-a fost mai mare bucurie

căzută glorios în liniștea

unui hârșâit de coasă

drumul ieșea semeț

dintre atâtea victime ale imaginației

tăind în două ultimul vers

 

16 august 2016

 

Published inElegiile întoarcerii - poezii

2 Comments

  1. Luminita Luminita

    Coasa merge bine numai in poenitele din România ; atunci, numai, despică ea versul în două.
    Mulțumesc de aducere-aminte.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *