același drum
aceiași oameni
și toate par a fi la locul lor
de prin păduri nimic nu mai răzbate
de parcă toate s-ar fi stins demult
cu ultimul cartuș al ultimului vânător
și-atâta liniște-i cuprinsă toată
în pașii mei târșiți și obosiți
o duc cu mine și nu-mi e povară
e chiar balsam după atâta zbucium
și-atâta rătăcire fără rost
ne-om așeza curând la masa mică
și-om închina paharu-n cinstea lor
a celor care drumu-au rătăcit
a celor care nu mai sunt
și-au fost
14 decembrie 2016
Be First to Comment