Skip to content

8. o nouă trecere

într-un sat toate gardurile erau joase

palate uriașe păreau casele

din spatele lor

deși în paragină

le țineau în viață niște umbre de câini

ascunși în umbra unor cotețe

în rest era liniște

numai uneori

câte-un olog traversa drumul grăbit

ridicând praful până hăt

deasupra gardurilor

de-i trebuia o veșnicie să se reașeze

așteptând apoi răbdător

o nouă trecere

 

12 august 2016

Published inElegiile întoarcerii - poezii

Be First to Comment

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *