Skip to content

Era să piară

 

Doriei

 

Mi-am strâns la piept un gând uitat de-aseară,

Un gând fugit și rătăcit prin vise.

Mi s-a părut o clipă că-i pe-afară

Tot legănând ferestrele deschise.

 

Era un gând ce nu-și găsea astâmpăr.

L-aș fi gonit și l-aș fi vrut aproape.

Când am decis un jgheab de-argint să-i cumpăr

El nu venea, nebunul, să se-adape.

 

A fost o clipă gând de biruință;

A fost o clipă gând de răzvrătire;

S-a așezat în zori pe o velință

Pierdut, părea să nu-și mai vină-n fire.

 

Atunci l-am strâns la piept ca pe-o comoară.

Se prăbușeau în jurul meu doar șoapte.

Pentru un gând ce-am rătăcit aseară

Era să moară lumea într-o noapte.

 

18 august 2016

Published inpoezie

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *