Skip to content

16. în fața pașilor tăi 

glorios

prin fața mea trecea dimineața

trecea liniștită și-n jur

nimic nu părea să o vadă

numai eu, cu o noapte în gând

i-am șoptit că mi-ai fost o cădere

de stele, de ploaie, în gol

și am vrut dintr-odată să fur

să adun toată roua din zori

s-o aștern ca pe-o primă zăpadă

în fața pașilor tăi

pe care să treci glorios

și de nimeni niciunde văzută

ca o dimineață

doriei

28 februarie 2017

Published inpoezie

Be First to Comment

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *