Skip to content

16. în fața pașilor tăi 

glorios

prin fața mea trecea dimineața

trecea liniștită și-n jur

nimic nu părea să o vadă

numai eu, cu o noapte în gând

i-am șoptit că mi-ai fost o cădere

de stele, de ploaie, în gol

și am vrut dintr-odată să fur

să adun toată roua din zori

s-o aștern ca pe-o primă zăpadă

în fața pașilor tăi

pe care să treci glorios

și de nimeni niciunde văzută

ca o dimineață

doriei

28 februarie 2017

Published inpoezie

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *