Mai fusesem la Paris acum vreo 13 ani, însă atunci prioritatea vacanței erau copiii, care nu voiau altceva decât Disneyland și shopping. Bine, la 12 ani nici nu aveam alte așteptări din partea lor. Li s-a părut, totuși, interesant să se urce în vârful Turnului Eifel și pe Arcul de Triumf. Atunci reușisem să-mi acord un răgaz și să vizitez Catedrala Notre-Dame în interior (lucru pe care nu l-am mai putut face și acum, cu Doria, datorită lucrărilor de restaurare în urma incendiului din 2019) și Domul Invalizilor. Cu Napoleon am o chestiune încă nelămurită. Nu-mi plac cuceritorii, însă îi admir pe cei care, deși de o condiție socială modestă, reușesc să se ridice la cel mai înalt nivel al timpului în care trăiesc și chiar să-l identifice cu propria persoană. Dar sunt un pic ranchiunos și încă mă țin de neacceptarea cuceritorilor.
În ultima zi de vacanță la Paris îmi programasem vizita la Muzeul Rodin. Prima dată când am auzit de acest sculptor a fost de la Brâncuși. Nu, că n-am tăcut la aceeași masă, am citit ce-a zis el de Rodin, când i-a părăsit atelierul după numai două luni de ucenicie: “Nimic nu poate crește la umbra marilor arbori”. A plecat și a devenit la fel de mare. Atât Auguste Rodin cât și Brâncuși sunt între inițiatorii sculpturii moderne.
În vecinătatea Domului Invalizilor și a Sennei, (79 Rue de Varenne colț cu Boulevard des Invalides), Muzeul Rodin (Musée Rodin) oferă un spațiu cultural cu foarte mult bun gust, amenajat într-o minunată grădină în mijlocul căreia se găsește un lac pe care tronează un grandios ansamblu sculptural: Ugolino și fiii săi.
Muzeul are exponate și în interiorul clădirii, unde este amenajată și o sală pentru lucrările Camillei Claudel, care a fost sursă de inspirație, model și iubită a lui Auguste Rodin.
În timpul când am vizitat muzeul, era organizată și o expoziție de pictură Rodin-Picasso, însă, din păcate, nu am mai avut timp s-o vizitez. Știu, sunt un ticălos!
Muzeul Rodin conține aproximativ 6 600 de lucrări ale artistului, incluzând aici sculpturi, picturi și desene. Sculpturile din parc sunt impresionante. Încă de la intrare, ușor în partea dreaptă, te privește de sus, întrebător parcă, cea mai cunoscută lucrare a sculptorului, Gânditorul. Ca la majoritatea sculpturilor lui Rodin, poziția și liniile corpului sunt cele care îți atrag atenția în mod deosebit.
Plimbarea în parcul muzeului este fascinantă, iar exponatele te absorb parcă în lumea lor, o lume atât de reală pe cât de îndepărtată în timp este. Din mitologie până la începutul secolului trecut, Auguste Rodin ne aduce în fața ochilor povești pe care le știm sau de care putem afla și din cărți, numai că lucrările sale au un farmec aparte, un farmec pe care numai geniul creatorului îl poate reda. A realizat numeroase lucrări ale unor personalități culturale contemporane cu el, în viziune proprie, între care se regăsesc Balzac, Hugo sau Lepage.
În caz că veți fi mai înțelepți decât mine și veți aloca măcar o jumătate de zi acestei comori culturale, trebuie să știți că, în curtea muzeului, se găsește și un mic restaurant unde să vă refaceți forțele, să vă așezați gândurile și impresiile, apoi să mai faceți o plimbare prin grădina lui Rodin.
Fotografiile atașate articolului sunt personale (atât cât m-am priceput) și vă vor aduce mai aproape lumea lui Auguste Rodin.
9 noiembrie 2021
Be First to Comment