Skip to content

Limba română – ultimul bastion

 

Fiecare popor, fiecare națiune, se identifică între celelalte popoare prin câteva elemente esențiale, acestea fiind limba, portul și obiceiurile. Din nefericire, portul național tinde să fie considerat tot mai mult o extravaganță, uitându-se faptul că strămoșii noștri l-au dus cu ei prin istorie, ca pe o mărturie, odată cu el transmițând urmașilor, prin simbolurile cusute pe haine, credința și istoria neamului.

Nici obiceiurile nu se mai țin, exceptând marile sărbători, însă de cele mai multe ori fiind despuiate tocmai de însemnătatea lor spirituală și a legăturii cu natura, cu pământul.

Am putea spune că ne-a mai rămas limba, iar acest lucru este cel mai sfânt dar al unui popor, reprezentându-l întocmai, chiar dacă de-a lungul istoriei a suferit transformări și influențe în contactul cu alte popoare. Fondul de bază al limbii române a rămas același la populația trăitoare pe teritoriul actualei Românii, indiferent de regiune, ca și la populațiile care au migrat cu sute de ani în urmă sau care trăiesc acum pe teritoriul altor țări, așa cum sunt armânii, megleno-românii, istro-românii sau comunitățile din Ukraina, Serbia sau Bulgaria.

Neologismele este firesc să apară tot timpul într-o lume extrem de evoluată tehnologic, aflată într-o continuă și rapidă schimbare, însă fondul de bază este același și face parte din ființa noastră, ca români. Nu te poți descurca într-o conversație folosind numai neologisme sau cuvinte împrumutate din alte limbi. Te-ai depersonaliza. Nu ai mai reprezenta nimic.

Într-o perioadă istorică în care se pune tot mai mult accentul pe universalitate și nivelare legislativă, se pare că limba rămâne singurul argument de păstrat pentru a ne putea identifica și exprima ca popor.

Ziua Limbii Române este în fiecare zi și trebuie sărbătorită prin grija cu care o exprimăm, cu respectul cuvenit normelor gramaticale și cu mândria de a o purta și transmite mai departe copiilor noștri, cu atât mai mult noi, cei care trăim în țări străine.

Când vorbim despre această sărbătoare, nu putem să nu-l pomenim pe scriitorul Corneliu Leu, cel care prin strădaniile sale, timp de opt ani de zile, a reușit să determine, în cele din urmă, autoritățile române să stabilească prin lege data de 31 august ca fiind Ziua Națională a Limbii Române.

Să vorbești corect limba română nu este un moft, așa cum încearcă unii să sugereze pe rețelele de socializare. Nu pretinde nimeni să folosești un limbaj poetic sau elevat, însă celor care fac dezacorduri de gen sau nu știu să folosească o cratimă, ar cam trebui să le fie rușine. Totuși, niciodată nu este târziu să ne corectăm și să învățăm ceea ce nu știm.

La mulți ani, așadar, tuturor celor care vorbesc limba română și simt că aceasta îi reprezintă!

 

Viorel Ploeșteanu

24 august 2016

Published inArticole

Be First to Comment

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *