Skip to content

20. atunci au devenit nemuritori

 

stăteau pe o piatră doi oameni

vorbeau

vorba lor se făcea vânt domol

și o vorbea tihnit piatra

și câmpul apoi drumul

un drum nesfârșit care

de-o parte și de alta

făcea numai bine

ducea cu el o vorbă bună

s-a oprit un ied să bea dintr-o apă

în care era un strop din vorba-ceea

și de-atunci toți iezii

indiferent de culoare

au devenit nemuritori

 

6 septembrie 2016

Published inElegiile întoarcerii - poezii

Be First to Comment

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *