Skip to content

Să te sorb, dă-mi-te

Mai ține-mă-n brațe,
Mai dă-mi să te sorb.
Privirea-mi se-agațe
Cu gheare de corb

De clipă, de soartă,
De liniște. Ție
Îți bate în poartă.
Îmi bate și mie
Un sol al uitării.
Deschide-i și scuipă-l,
Nu-i crede mirării.
În mare aruncă-l.
Îneacă-se dorul.
Rămână doar clipa.
Tu mie mi-ești zborul,
Eu ție aripa.

Mai spune-mi că moare
În ochiul de corb
O lume-n uitare.
Mai dă-mi să te sorb.

 

Published inpoezie

Be First to Comment

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *