Skip to content

37. de frica oamenilor

înfometat

într-o pădure am întâlnit un copil

mi-a dat din colțul lui de pâine

și un măr

a plecat zâmbind

alături de cei doi lupi

care nici măcar nu m-au privit

îmi mâncam pâinea

sărată de lacrimi

blestemând timpurile în care

copiii se ascund în păduri

de frica oamenilor

9 noiembrie 2016

Published inElegiile întoarcerii - poezii

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *