Skip to content

Noroc la zar

 

 

Când te-am văzut întâia oară

Dansai pe muzică-ntr-un bar.

Stăteai atât de strâns pe bară

Cum eu stăteam lângă pahar.

 

Și era frig și toamnă-afară

La umbra unui felinar

Veniseră să mi te ceară

Doi vânzători de aprozar.

 

R: Nu te-aș fi dat în acea seară

Nici pe al Turciei Fanar.

Eu, un golan, tu, o fecioară

Căzută cu noroc la zar.

 

Doar coniacul e de vină

Și eu, de muzică afon,

Că te vedeam o balerină

Și bara doar un saxofon.

 

E frig și plouă. Dimineața

E strânsă toată-n felinar.

Pe drumul către casă, ceața-

I o-njurătură de birjar.

 

24 octombrie 2018

Published inpoezie

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *