Skip to content

Categorie: poezie

Guinness

    Dacă o nouă zi ne este viață, Dacă și soarele-a ieșit din ceață Am învățat din nou ce-i omenia, Irlanda pentru noi e România.   E un destin în noi și fiecare E-un val de spumă rătăcind pe mare Și cum spre mal ne duce mereu vântul Așa ne duce spre înalt cuvântul.   Ne ancorăm în clipe…

21. se face timp 

se-nfloare pământul cuminte se-nlimbă de cântec nimic în jur nu pare a muri o desfătare de iubiri și de viori se-alină ca un rotund mărinimos de pântec abia răsar ciulinii dintre piei când de la umbră îi auzi ce-o fi o fi e numai liniște în noi spre seară îngrașă iarba sângele de miei s-o face iarăși timp și dimineață…

18. gândul tău 

te cuibăriseși ca o pasăre lângă inima mea iar în timpul ăsta bucăți de soare cădeau de pe cer ca dintr-o lumânare aprinsă pentru morți lacrimi nu apucau să cadă veghetorii tristeții cu bureți în ambele mâini nu lăsau niciun dor niciun gând să se prefacă-n plâns departe de toate acestea gândul tău sfârâia în sângele meu ca un pește…

14. șapte câini 

cer de sânge, cer de sânge îngerescul cer ne plânge prea ne-am dus de lângă țară prea ne-am risipit pe-afară prea ni-s drumurile strâmte prea cărările în munte cer de rouă, cer de rouă desfrunzește-ne și nouă ni se face-n sânge viscol ni se face-n tâmplă iarnă cui să spui că dimineața visul nu mai stă să cearnă cer de…