Skip to content

Viorel Ploeșteanu Posts

Luna plină de păcat

  Am închis cartea într-un arc de cerc, pocnetul sec trezind cuvintele la viață, le-a aruncat, curcubeu neașteptat, deasupra lumii mele dându-i culoare, că prea mult îmi fuseseră arse câmpiile cutreierate și prea mult timp norii îmi ascunseseră cerul și stelele, iar până atunci oamenii îmi păruseră niște câini dușmănoși care nu voiau altceva decât să apuce o bucată din…