Zilele trecute ne-a vizitat Emanuel Pope la Dublin. Nu ne mai văzuserăm de mai bine de doi ani și, ca de obicei, discuțiile noastre aveau…
viorel1ploesteanu@yahoo.com
Zilele trecute ne-a vizitat Emanuel Pope la Dublin. Nu ne mai văzuserăm de mai bine de doi ani și, ca de obicei, discuțiile noastre aveau…
Interviu apărut în Revista Timpul Irlanda, la 10 aprilie 2021 Fotografia este de la Întâlnirile Itaca din data de 4 aprilie 2023 Ștefan Tivodar este…
Cârciuma lui Bobiță
Bobiță la masă, cu un teanc de hârtii în față.
Intră Dorel, cu părul ciufulit, abia trezit din somn.
Ce faci, Bobiță?
Bobiță nu răspunde. Oftează.
Ce-ai, mă? Ai pățit ceva?
Dorele, închidem cârciuma.
Cum s-o-nchidem, mă? Și eu ce fac?
Te duci la muncă, aia o să faci?
Nu mă duc, mă, nicăieri. Cum să mă duc?
Păi, trebuie să te duci, că altfel mori de foame.
Da’ ce, Giani moare de foame? Sau Firicel? Sau Celentano?
Sau juma de sat. Ai și tu dreptate. Stai pe social, ca toți ceilalți.
Intră Giani. Vesel și fără probleme.
Cu rădăcini în America anilor ‘20-‘30 ai secolului trecut, apărut ca o manifestare de protest prin muzică, folkul ajunge în România la jumătatea anilor ‘60,…
În luna decembrie a anului trecut, Revista Timpul Irlanda a organizat un concurs de creație pentru adolescenții români din Irlanda, cu tema Magia Crăciunului Acasă.…
Înainte de era internetului, cărțile păreau a fi ceva sacru. Adolescent fiind, îmi imaginam procesul de creare a unei cărți ca pe ceva magic. Înainte…
Nu, nu-i deloc o greșeală. Dacă „around the Globe”, așa cum am văzut că au scris pe pagina lor cei care cred că pământul este…
31 august 2019
Limba este mijlocul prin care oamenii unei comunități comunică între ei pentru a se face înțeleși. Prin cuvinte oamenii numesc locurile în care trăiesc, obiectele de care se folosesc, animalele și păsările care le îmbunătățesc traiul, dar și sentimente, fie ele de bucurie, supărare, dragoste sau jale. De aceea limba capătă identitate la fiecare popor, pentru că îl reprezintă și exprimă trăirile acestuia în mod propriu.
Un drept obținut după mii de ani de civilizație este acum desconsiderat de majoritatea concetățenilor noștri.
Abia la 1918 s-a obținut dreptul de vot universal, numai pentru bărbați, însă. În 1938 obțineau drept de vot și femeile, însă numai cele trecute de 30 de ani. Adevăratul vot universal în România, respectiv pentru toți cetățenii care au împlinit 18 ani, indiferent de sex, etnie sau orice altă diferențiere, vine în 1948, printr-o lege dată de comuniști.
Omul simplu a trăit milenii de-a rândul cu obida că el nu are niciun cuvânt de spus în societate, că domnii îi hotărăsc soarta și-l asupresc, el neavând altceva de făcut decât să rabde. Se mai răzvrătea când îi ajungea cuțitul la os, dar asta nu aducea vreun rezultat pozitiv. Ba chiar mai pierdea din puținele drepturi pe care le avea.
Elisaveta împinse poarta de lemn din spatele casei și ieși în câmpia uscată, acoperită de brumă înghețată, care sclipea în lumina dimineții. Era o iarnă uscată, lucru firesc în Dobrogea, și, atunci când nu bătea vântul, aerul părea a fi de sticlă. O sticlire ascuțită avea și Elisaveta în privire, înaintând cu fruntea sus către marginea pădurii, acolo unde mocanii își făcuseră stâna cu doi ani în urmă și uitaseră să se mai întoarcă în munții lor din Maramureș.
Femeia era urmată de o cățea cu picioarele scurte, atât de scurte că, în urma ei rămânea o urmă continuă în bruma înghețată. Bărbatului îi spusese că merge la pădure după lemne, iar el mormăise ceva ininteligibil, întorcându-se cu fața către sobă.