I-am promis Mihaelei Cârlan să scriu ceva pentru Catchy. De fapt, așa cum și vorbirăm pe cele mesaje atât de la îndemână comunicării, nu ca sarcină de serviciu în lung de linie, ci, mai degrabă, de dragul spectacolului unui demonstrativ. Nu știu alții cum sunt, deși feisbucul ne arată explicit și cu de-a sila ceea ce nu ne interesează, dar…
Într-o seară Dumnezeu a venit în grădină Am stat amândoi sub un măr și-am tăcut Era liniște, înserarea mușca din lumină Eu în mână uitasem un măr început. Din tăceri în tăceri s-a făcut întuneric Era parcă întâia noapte în noi Dintre fire de iarbă creșteau rouăle sferic Iar din măr se duceau sâmburi doi câte doi. Un…
Ce-i cu tine bă, prăpăditule, de crescuși tu așa, pe un petec de pământ, în mijlocul asfaltului? Ce-oi vrea tu să faci pe lumea asta, că poame nu cred să dai vreodată? Oi arăta tu ca un pomișor, dar se vede cu ochiul liber că nu ești altceva decât un boschet apărut din întâmplare, că nu văd de ce…
sunt un om frumos și știu că se moare dar cât mai ninge floarea de salcâm pe urme ce-ai lăsat plecând mă doare dar cânt și râd și cât mai sunt frumos nimic din ce e rău făcut de răi sub soare nu va umbri nimic din ce visez și-oricât mă vei strivi de jos tot voi găsi puteri…
lui Emanuel când am venit la tine prietene în Londra nu inima unui imperiu căutam și nici lumina trecusem marea dintre noi bătusem cale lungă simțind o frică-n piept că n-ai fi bine dar totul s-a sfârșit când pe ușa casei tale stătea un bun venit ce-mi precedase drumul céad míle fáilte* și am știut că insula e pe mâini bune…
Când roua încă sta pe iarba Crescută-n fața casei mele Jucam cu viața Baba-oarba Și mai stingeam un rând de stele. Eu un copil, ea o nebună Ce nu stătea deloc la prinsă Trăgea cu praștia în lună Și m-am trezit cu fruntea ninsă. În urmă-mi umbra se adună. 19 februarie 2016
CINCI pentru OPT, interviu NIG Posted onoctombrie 15, 2014 Doamnelor şi domnilor, vă propun un interviu inedit. Un interviu care mi-ar fi plăcut teribil de mult să se desfăşoare live. Sunt convinsă că nu am fi rămas doar la câteva pagini. Am onoarea să stau de vorbă astăzi cuGabriel Gherbăluţă, proful de română, poet şi realizator de emisiune radio la Radio…
Dacă am ști că, de mâine, soarele nu va mai răsări, cu ce ne-am umple întunericul restului vieții noastre? Ce anume ar contrabalansa lipsa aparentă a oricărui orizont, pentru că știm, omul are o adaptabilitate extraordinară? Are puterea de a găsi subtrefugii în care să construiască lumi paralele, bazate pe reguli proprii, unde lipsurile și defectele personale ating nivelul…
Ai venit, Moș Nicolae, prin nămeții ‘nalți și reci În căsuța mea sărmană două clipe să-ți petreci. Ghetele, chiar de sunt rupte, să știi că le-am curățat Și am fost copil cuminte, de părinți am ascultat. De ți-e frig mai stai o clipă, mâinile să-ți încălzești. Știu, nu-i foc la noi în casă, dar un ceai călduț…
în burtă de peștoaice când icrele se crapă și se răsfață gândul în plete de poeți din miez de nucă verde și caii se adapă în scânduri de ulucă se scurg fluturii beți sub herghelii nebune se răscolesc ispite se-nseninează umbra departelui strămoș din picurări descântec se poleiesc copite ce șubrezesc cuvântul făcându-l cocoloș sub stele căzătoare se surpă epoleți…